Cele mai bune vinuri sub 150 de lei din selecția noastră
Ești în fața raftului și faci același calcul pe care îl face toată lumea. În stânga, o sticlă cu un nume pe care îl știi din reclame, la două sute cincizeci de lei. În dreapta, ceva de la un producător de care nu ai auzit, dintr-o apelație pe care nu știi să o pronunți, la o sută cincisprezece. Iei sticla din stânga, pentru că e mai sigur. Dimineața următoare îți amintești că a fost, de fapt, doar acceptabilă.
Asta se întâmplă în fiecare zi, în fiecare magazin de vinuri din țară. Și e păcat, pentru că în intervalul de sub o sută cincizeci de lei se ascunde cea mai bună valoare din tot magazinul — cu condiția să știi după ce te uiți.
De ce numele mari nu încap sub 150 de lei
Un vin nu costă mult doar pentru că e bun. Costă mult și pentru că e căutat. Barolo, Amarone, Brunello, Châteauneuf-du-Pape — acestea sunt denumiri pe care le știe și cine nu bea vin, și asta se vede în preț înainte ca vinul să fi ieșit din pivniță. Plătești pentru prestigiul apelației, pentru prețul pământului de acolo, pentru anii de maturare impuși prin regulament și pentru cererea de pe cinci continente.
Consecința e simplă: sub o sută cincizeci de lei, un Amarone sau un Barolo autentic și bine făcut nu are cum să existe. Dacă apare, e fie o eroare de stoc, fie un vin făcut la limita de jos a regulamentului, din struguri cumpărați și vinificați industrial. Sergiu Nedelea, somelierul care face selecția noastră, e categoric aici: un Valpolicella făcut cu grijă de un producător serios bate un Amarone mediocru de fiecare dată, și nu e nici măcar o competiție strânsă. Amarone-ul mediocru are alcool și dulceață, dar nu are echilibru și nu are intenție. Valpolicella bun are prospețime, fruct și o mână de om în spate.
Ce cumperi de fapt la prețul ăsta
Cumperi producătorul, nu apelația. Un vinificator bun nu devine prost când face vinul lui de intrare. Același om, aceleași vii, aceeași pivniță, aceeași filosofie — doar că strugurii vin de pe parcele mai tinere sau din zone mai puțin cotate, iar maturarea e mai scurtă. Ceea ce rămâne constant e felul în care omul acela înțelege vinul. Iar asta se simte în pahar mai mult decât orice mențiune de pe etichetă.
Cumperi și apelații care nu au ajuns încă la modă. Lirac stă lipit de Châteauneuf-du-Pape, cu soluri și soiuri înrudite, dar costă o frântură, pentru că nu are același nume. Dolcetto crește în același Piemont ca Barolo, uneori în aceleași sate, dar nu a devenit obiect de colecție. În locurile astea, la umbra vecinilor faimoși, se găsește an de an cea mai onestă valoare din Europa.
Patru sticle care demonstrează ideea
Primul e Valpolicella care schimbă părerea oamenilor despre Valpolicella. Bio, din Veneto, cu cireașă neagră, o urmă de mirodenie și un final surprinzător de lung pentru categorie. E vinul de marți seara care rezistă liniștit și pe o masă de duminică.
Buglioni – Valpolicella Superiore Classico 2022
vin roșu bio, Veneto · 115 lei
Același producător care face Amarone de trei sute de lei, la o cincime din preț — asta e definiția valorii.
Vezi produsul →Al doilea vine din Toscana și e, probabil, cel mai bun argument pentru Sangiovese la acest preț. Chianti Classico e o denumire cunoscută, dar diferențele dintre producători sunt uriașe, iar la Casenuove se lucrează cu o mare atenție pentru finelețe, nu pentru mușchi.
Tenuta Casenuove – Chianti Classico DOCG 2019
vin roșu, Toscana · 145 lei
O recoltă cu șapte ani în spate, deja așezată, la prețul unui Chianti oarecare de anul trecut.
Vezi produsul →Al treilea e francezul din lot și e exemplul perfect de apelație subevaluată. Lirac se află pe malul celălalt al Ronului față de Châteauneuf, cu aceleași pietre rotunde în sol și aceeași familie de soiuri. Vinul are volum, piper și ierburi uscate, și e genul de sticlă pe care o servești la o masă cu carne și toată lumea întreabă ce e.
Domaine Usseglio – Lirac Charles 1er 2021
vin roșu, Valea Ronului · 130 lei
Vecinul de peste râu al lui Châteauneuf-du-Pape, de la aceeași familie de vinificatori, la un sfert din preț.
Vezi produsul →Al patrulea e cel mai ieftin din selecție și, poate, cel mai simpatic. Dolcetto nu are ambiții mari și nici nu vrea să aibă. E săltat, cu prună și migdală amară în final, se bea ușor răcorit și merge cu absolut tot ce ai în frigider. La Massolino, o casă care face Barolo de vârf, până și vinul acesta modest e făcut cu seriozitate.
Massolino – Dolcetto d'Alba 2023
vin roșu, Piemonte · 95 lei
Cel mai bun mod de a bea Piemont fără să aștepți șapte ani și fără să dai trei sute de lei.
Vezi produsul →Cum recunoști singur o valoare bună
Prima întrebare pe care merită să ți-o pui e cine a făcut vinul. Dacă pe etichetă apare un nume de familie și o proprietate anume, ai deja mai multă informație decât îți dă orice medalie. Dacă apare doar o marcă inventată de un departament de marketing, ești pe cont propriu.
A doua întrebare e dacă producătorul face și vinuri scumpe. Un domeniu care are în portofoliu o sticlă de trei sute de lei nu își permite să pună ceva rușinos în sticla de o sută, pentru că reputația lui depinde de amândouă. Așa se explică de ce vinurile de intrare ale caselor mari sunt cea mai constantă sursă de valoare din piață.
A treia întrebare ține de recoltă. La acest preț, un vin care are deja câțiva ani în spate și încă se găsește în vânzare e aproape întotdeauna un semn bun: înseamnă că a fost făcut ca să reziste, nu ca să se vândă repede.
Ce nu faci sub 150 de lei
Nu cauți denumiri celebre. Nu compari medalii. Și, mai ales, nu îți imaginezi că vei găsi un vin de gardă pentru douăzeci de ani — vinurile din intervalul ăsta sunt făcute ca să fie bune acum și în următorii trei sau patru ani, iar asta e exact ce ai nevoie de la un vin pe care îl deschizi des. Dacă vrei ceva de păstrat un deceniu, e o altă discuție și un alt buget.
Poți vedea toată zona asta de preț răsfoind roșurile seci și vinurile din Italia. Iar dacă vrei să mergi la sigur, selecția personală a lui Sergiu e locul de unde poți alege cu ochii închiși.
Dacă reții un singur lucru
Sub o sută cincizeci de lei, producătorul contează mai mult decât denumirea de pe etichetă. Alege omul, nu apelația, și vei bea mai bine decât vecinul care a dat dublu.
Selecția Winedom e făcută sticlă cu sticlă de somelierul Sergiu Nedelea, din import direct de la producători mici din Franța și Italia. Vezi roșurile seci, vinurile italiene, vinurile din Veneto și vinurile din Toscana. Livrare în toată România, în 48 de ore.
